Degeaba.
Te-astept zambind cu ochii pierduti in noapte.
E frig si ploua si sunt singura.
De ce oare nu te-arati ?
De ce atata asteptare?
Alunga-mi tristetea soapta linistita,
Cuprinde-ma cu a ta visare.
Picaturi de apa imi aluneca pe brate…
tu fulg plouat…in brate ma cuprinzi.
Si noaptea ne va gasi impreuna,
Adormind, visand, traind, trezindu-ne un soare bland.
Auzi ploaia cum bate si rece-mi sopteste singuratate.
Floarea se usuca incet in vaza…e cald si sufocant in casa.
E frig si ud afara.
La tine e bine…doar la tine.
Pe drum copii tristi merg spre case..
Oamenii de mult au uitat sa zambeasca.
Doare ploaia asta salbatica…doare frigul, doare singuratatea
Si mai ales ma dori tu.
Caci tu departe esti, in zadar visez.
Privesc norii cum se duc … de ce-as mai plange?
Cand lacrimi nu mai am?
De ce sa incalzesc o privire inghetata?
Te-astept…

Lasă un Răspuns