Trist…mult prea trist totul in jurul meu si in mine.. poate si de-aici starea mea aiurea.

10.14p.m.

Aseara, am adormit cuprinsa de jocul umbrelor.
Un joc murdar, mult prea aspru…
Se facea ca ma aruncasem intr-o apa..
Intr-o apa sarata, putin amaruie.
Ochii ma usturau.
Incercam a ma trezi. Fara folos.
Incercam s-ajung la mal,
dar valuri nevazute ma izbeau salbatic.
M-agatam de-o stanca colturoasa
sperand sa scap…
Din palme.. sangele tasnea siroaie.
Iar trupul mi se tara aiurea…
Zarindu-ti conturul trupului incercam sa imi limpezesc privirea
sa incerc sa te ajung.
Am intins mana, dar tot mai departe erai.
Am incercat sa strig, dar vocea mi se stingea.
Am ramas cu ochii pironiti spre nicaieri…disparuse si ultimul colt din umbra ta.
M-am trezit cu mainile inclestate in al tau brat.
Stransoarea aproape ca-ti oprise circulatia.
Dar erai acolo.