Duminica de decembrie, sau decembrie de duminica. Una din ele. Cert e ca m-am trezit bine dispusa. Afara ploua, sau cel putin asta se intampla cand am facut ochi.
Cafeaua soarbe linistea diminetii, aprinde ceasul unei triste umbre.
Racoarea alunga somnul plin de vise tulburi.
Cateva raze de lumina gauresc perdeaua grea,
Ma trezesc usor, usor. Si chinuit.
N-am baut si totusi imi simt capul impovarat..
cu griji, cu ganduri aiurea, cu vise de copil.
Raman sa privesc orasul adunat intre borduri,
trist, gri, nepasator, si mai ales, strain de mine.
E duminica de decembrie. Fara zapada, fara soare,
o duminica murdara, fara tine.
“Someone holds me safe and warm.
Horses prance through a silver storm.
Figures dancing gracefully
Across my memory…”
